Trecand de atatea ori pe acolo...a devenit un reper destul de important in drumul meu si in timp a capatat si semnificatii aparte.Imi amintesc cu zambetul pe buze ca de fiecare data cand treceam la tara ne opream sus pe baraj sa admiram pentru a nu stiu cata oara lacul si de fiecare data era uimirea si impactul peisajului asupra noastra,sau cel putin asupra mea,ca si cand l-as fi vazut pentru prima data.De multe ori cred ca ma comport ca un copil in fata acestei frumuseti a naturii pentru ca ma bucur mereu de ea si nu ma pot satura sau plictisi.Este drept ca imprejurimile contureaza un tablou remarcabil..mai ales la apusul soarelui...asa cum am incercat eu sa surprind in pozele de mai jos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu